blogbrasov / brasov / comunitatea elena / Istorie / traditie

Comunitatea Elenă Braşov



Comunitatea greaca
Braşovul, vechi centru multietnic şi multicultural, a avut de-a lungul timpului strânse legături cu grecii, cu istoria, cultura şi limba greacă, fapt demonstrat şi de documentele existente la muzeul Primei Şcoli Româneşti din Scheii Braşovului, în Arhivele Statului din oraş şi în alte locuri în care accesul nu este tocmai la îndemâna oricui.

Încă din secolul al XV-lea se menţionează existenţa unei şcoli cu predare în limba greacă, ai cărei elevi erau, în primul rand, copiii grecilor din cetate, cărora li se adăugau copiii negustorilor saşi, maghiari şi, ulterior, români. Limba greacă se studia şi în alte şcoli, însă contra cost, putându-se aminti că pentru o oră de limbă greacă se plăteau 20 de florini.
În secolul al XVIII-lea comercianţii greci care au poposit şi s-au instalat în vechiul oras al Coroanei (« Stefanόpoli », în limba greacă) au construit un spital, o şcoală, magazine şi locuinţe.
În anul 1730 în cetate nu exista decât o modestă capela ortodoxă, înfiinţată într-o casă închiriată în Târgul Boilor (la intersecţia străzii Diaconu Coresi cu Postăvarului), aparţinând şi fiind frecventată în exclusivitate de companiştii greci.
În anul 1778 compania grecească este pusă sub protecţie regală, depinzând direct de cancelaria imperială. Coloniştii greci capătă astfel o serie de privilegii, cum ar fi dreptul de a face comerţ liber, dreptul de a-şi alege singuri judecătorii şi juraţii în treburile coloniei, sunt scutiţi de serviciul militar, li se întăreşte dreptul de a avea în cetate un edificiu religios.
Din dorinţa şi necesitatea unei biserici ortodoxe pentru toţi credincioşii acestui rit, a început colectarea de fonduri pentru construirea unui lăcaş de cult ortodox.

Donatorul celei mai mari sume de bani şi considerat apoi şi ctitor principal al Bisericii Sfânta Treime a fost Panaiotis Hagi Nikos, un bogat negustor grec, mărturie stând şi plăcuţa incrustată cu numele său din interiorul cimitirului bisericii Sf.Treime, dar şi numeroase alte scrieri ale vremii. De asemenea, numeroşi alţi ortodocşi din cetate au contribuit la construcţia bisericii fie cu bani, fie cu mână de lucru.
În anul 1786 Magistratul aprobă construcţia bisericii, “dar numai în fundul grădinii, cu condiţia să nu se schimbe acoperişul casei, să nu se clădească turn şi clopot sau toacă ”, condiţiile fiind justificate de stăpânirea austro-ungară de atunci şi de catolicismul majoritar.
Astfel a început construirea lăcaşului ortodox în locul vechiului Târg al Cailor de odinioară, mai în spate aflându-se cimitirul, plasat pe locul fostului Ţarc al Măcelarilor.

Astăzi biserica Sfânta Treime, aflată pe strada G.Bariţiu nr.12 (intrarea făcându-se prin gang), este considerată monument istoric.
Arhitectura construcţiei este caracteristică secolului al XVIII-lea. Sprijinită pe zidul de apărare a cetăţii, este ridicată în formă de navă, din piatră şi cărămidă, cu acoperişul din ţigle ascuţite şi terminate sus în semicerc, cu bolţile interioare elegant curbate în arc frânt cu penetraţii, întreaga construcţie denotă unitate de stil şi compoziţie.
Faţada realizată în stil baroc adaptat locului prezintă bogate ornamente în stuc, reprezentând basoreliefuri de plante si flori.

În jurul bisericii şi şcolii greceşti s-au reunit mulţi oameni de cultură. Ultimul descendent al familiei Brâncoveanu (înmormântat în cimitirul bisericii Sfânta Treime – cunoscută de braşoveni ca Biserica Grecească) a petrecut la Braşov ultimii ani din viaţă, a avut strânse legături cu grecii din cetate şi fondul său de carte în limba greacă le-a donat Comunităţii de atunci.
Până la începutul celui de-al doilea Război Mondial, Comunitatea a continuat să susţină biserica şi şcoala.
Imediat după război, au început problemele care au determinat restrângerea treptată a activităţii grecilor, aceste probleme culminând cu confiscarea bunurilor Comunităţii, datorită politicii regimului, în anul 1976.
Nemaiavând drepturi şi din cauza condiţiilor cărora au fost nevoiţi să se supună, membrii Comunităţii şi-au încetat oficial activităţile, singurul loc unde se mai puteau întâlni rămânând Biserica.

În 1990, imediat după schimbarea regimului, a avut loc reînfiinţarea Comunităţii Elene. Membrii săi sunt formaţi din urmaşi ai vechilor comercianţi greci, greci care s-au aflat fără voia lor departe de patria mamă, Grecia, din cauza evenimentelor politice de după cel de-al doilea război mondial, dar şi din numeroşi filo-eleni.
În momentul actual, Comunitatea Elenă din Braşov,  îşi propune un singur deziderat: păstrarea cât mai nedistorsionată a dovezilor prezenţei grecilor in Braşov, păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor şi a limbii elene către generaţiile următoare de greci şi filo-eleni.
Comunitatea Elenă Braşov este parte integrantă a Uniunii Elene din România, organismul la scară naţională al tuturor  grecilor din România, reprezentat în Parlament de deputatul minorităţii elene, domnul Prof. Dr. Ing Dragoş Gabriel Zisopol.
Comunitatea Elenă îşi pune în aplicare ţelul desfăşurând o serie de activităţi de învăţământ şi cultural-artistice, după cum urmează:

  • cursuri de limbă greacă organizate pe patru nivele de studiu, de la grădiniţă, copii şcolari, adulţi începători până la avansaţi.
    Mai multe amănunte despre cursurile de limbă greacă găsiţi în secţiunea Curs de limbă greacă a site-ului.

  • cântec şi dans cu cele 4 ansambluri artistice:

    • Corul mixt de camera “Orféas”
    • Ansamblul de Dansuri Tradiţionale Greceşti “Efthimos”
    • Ansamblul de dansuri de copii “Luludάkia”
    • Grupul vocal “Diόnysos”

Comunitatea Elenă Braşov îşi doreşte ca, prin membrii săi de toate vârstele, să ducă mai departe valorile culturale, istorice şi artistice ale impresionantei civilizaţii greceşti, să realizeze un dialog între vechi şi nou, având ca finalitate expresia frumuseţii şi bogăţia diversităţii. Mai ales în această perioadă când iluzia globalizării atrage omenirea în mrejele sale, este cu atât mai important ca fiecare să ştie de unde provine, care îi sunt rădăcinile, pentru că, nu-i aşa, fără trecut (bine cunoscut şi asumat), nu există viitor, totul năruindu-se treptat sub plapuma ignoranţei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s