blogbrasov / brasov / liviu babes / martir / revolta anticomunista

Martirul de sub Tâmpa – Liviu Cornel Babeș

manifestare piata sfatului cornel babes

Anul acesta, in ziua de sambata, 2 martie, se vor comemora 24 de ani de la sacrificiul lui Liviu Cornel Babeş, braşoveanul care, în primăvara anului 1989, în semn de protest faţă de dictatura comunista din România, şi-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov.
Inainte de a se autoincendia a scris pe o bucată galbenă de carton, un text cutremurător: “Stop murder! Aus­ch­witz = Braşov” (“Opriţi crimele! Aus­ch­­witz = Braşov”).
Iată cum era manifestatia comemorativa in Piata Sfatului din Brasov in 2 martie 1990, cu prilejul impliniri unui an de cand “Martirul” Liviu Cornel Babes a aprins torta Revolutiei! Organizatori: S.I.”Miscarea 15 Noiembrie” presedinte Mircea Sevaciuc, Iosif Gheorghe, Vasile Gogea, Anghel Vasile,Alexandru Popescu, Costica Bahnareanu, Gavrila Filichi, Ghe. Zaharia etc.

Prima comemorare din 2 martie 1990 a lui Liviu Cornel Babes pe partia Bradul din Poiana Brasov. Fica Gabriela Babes, Vasile Gogea, Etelka Babes, Alexandru Savastru etc.
manifestare piata sfatului cornel babes 2 
Emil Hurezeanu: “Este o ocazie emoţionantă pentru mine să fiu astăzi invitatul dumneavoastră aici. Este un prilej să prezint nu un ultim omagiu, ci un prim omagiu, doamnei Babeş şi fiicei lui Liviu Babeş. Aş dori să spun că şi în noiembrie 1987 şi în martie 1989, întâmplarea a făcut să fiu primul care, în limba română, într-un loc străin, la microfonul „Europei Libere”, să vorbesc despre ce s-a întâmplat în acest oraş liber şi eroic, despre demonstraţia anticomunistă din noiembrie 1987 şi la puţin timp după aceea am aflat despre sacrificiul lui Liviu Babeş pe o pârtie din Poiana Braşov.”
“Vreau să spun că exemplul lui Liviu Babeş este în sine o coloană morală a comunităţii româneşti. Paul Valery spunea că Europa se termină acolo unde există ultima biserică gotică. La Braşov… De aici, pentru noi, înseamnă a deveni european, ca să nu mai vorbim de vienez sau hamburghez. Bineînţeles că nu întâmplător, în noiembrie 1987, mii de oameni au protestat aici cu mult curaj, şi deloc întâmplător, un artist cu spirit liber a ales sacrificiul tot aici, la Braşov. Dau dreptate celor care au vorbit înainte, eu ştiu ce înseamnă Braşovul, este un loc care de sute de ani şi-a cultivat libertăţile, meşteşugurile, curajul întreprinderii şi curajul terminării trebii.” Galeria Kron –Art 2 martie 2008

Galeria Kron-Art martie 2008, intalnire cu ocazia lansari carti Martirul Cornelia Buzincu, Claudiu Iordache, Etelca Babes, prof.univ.dr.Ioan Scurtu, Emil Hurezeanu, C.T. Popescu, Mircea Sevaciuc, Viorel Domenico, Mircea Brenciu, Iulian Catalui si Gabriel Stan.manifestare cornel babes


Gabriel Stan: “Mă bucur că am ajuns, în sfârşit, să vorbim despre un erou-martir, un simbol al românilor la nivelul cehului Jan Palach, în condiţii civilizate. Liviu Babeş, aşa cum ştim cu toţii sau ar trebui să ştim cu toţii, s-a sacrificat pentru demnitatea de a fi român, pentru demnitatea de a fi liber. El va aparţine, indiferent dacă vrem sau nu vrem, tuturor românilor, nu va reuşi nimeni să-l scoată din istorie. Va veni o vreme în care va fi, într-adevăr, respectat şi pus la locul pe care-l merită. Faptul că nu s-a întâmplat acest lucru mai devreme aparţine prostiei şi răutăţii noastre tradiţionale…”
Bela Hunter, ziarist: Cred că spiritul lui Liviu Babeş este un spirit braşovean prin excelenţă. El a împrumutat ceva din spiritul acestui oraş liber, liber şi în istorie, în care, indiferent de stăpânirea vremelnică, Braşovul şi-a arătat întotdeauna libertatea de acţiune, libertatea pentru cultură, libertatea în arte, în comerţ şi aşa mai departe. Libertatea asumată de către noi este o libertate pe care am împrumutat-o din istorie. Liviu Babeş este un precursor a ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 în Braşov. El, fiind acea torţă vie a Revoluţiei Române, face, în mod tragic, legătura între ceea ce s-a întâmplat în 15 noiembrie 1987 şi decembrie 1989.
Mircea Brenciu, autorul cărţii „Martirul”: Vă mulţumesc pentru tot ce aţi spus aici despre Liviu Babeş şi despre cartea dedicată acestui erou-martir. Eu cred că această carte este doar un început şi că, în anii ce vor urma, i se vor adăuga alte şi alte contribuţii, menite să pună în adevărata lumină personalitatea creatorului Liviu Babeş şi sacrificiul eroului Liviu Babeş. Vă mulţumesc!
manifestare monument cornel babes 
Primarul Brasovului George Scripcaru, Claudiu Iordache, directorul general al IRRD, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, director ştiinţific al IRRD, Cornelia Buzincu, Etelka Babes, Viorel Domenenco si scriitorul Mircea Brenciu.
In Poiana Braşov, nu departe de locul sacrificiului său, a fost ridicat, în 2007 din iniţiativa şi cu sprijinul financiar al IRRD – un monument, pe care a fost fixată o placă memorială cu chipul eroului. Efigia a fost realizată de artistul plastic braşovean George Jipa şi a fost instalată în curtea bisericii ortodoxe din Poiana Braşov,unde mii de turişti vin să se roage.
Mircea Sevaciuc: “Liviu Cornel Babeş a fost băgat în mormânt de securitate şi de comunişti. Dupa revolta noastra din 15 noiembrie 1987, si represiunile care au urmat Liviu nu a mai avut odihna. A trimis o scrisoare la Europa Liberă prin care solicita un trai mai bun romanilor. Un prieten comun G..M dezvaluia acum catva ani: “De atunci, nu a mai avut zile bune. Îi era frică să meargă pe stradă. Într-o zi mi-a zis la serviciu:Ăştia vor să pună mâna pe mine, dar nu o să reuşească, pentru că o să îmi dau foc de viu”
Etelka Babes: Acasă, nimic din comportamentul lui Liviu Cornel Babeş nu anunţa tra­gi­cul deznodământ. Până şi dimi­nea­ţa acelei zile de 2 martie 1989 a fost una obişnuită, în familie. Dis-de-di­mi­­nea­ţă, Liviu Cornel Babeş a luat micul de­jun cu soţia şi a plecat la fa­brică. Pentru după-amiază, soţii programaseră şi o vizită de familie. La ora 9, maistrul Babeş s-a învoit de la muncă. Dar ce a urmat a zguduit oraşul Braşov.
 Securitatea a confiscat caietele. Cazul Babeş a fost instrumentat discret de Securitate. Imediat după în­mor­mântare, un securist a scotocit camera de lucru a maistrului, în pre­zenţa soţiei. “Au venit la mine, la serviciu, de la Securitate, îşi aminteşte Etelka Babeş. Am plecat cu ei acasă. Au fost omenoşi, mai ales unul dintre ei, un tânăr. Mi-a zis că vrea să se uite prin sertare. M-au întrebat dacă avea ca­iete, ei ştiau că e pictor amator. Vo­iau să afle dacă am păstrat caietele cu schiţe. Prin Legea 93/1997, Liviu Cornel Babes a fost declarat Erou – Martir. Brasovul l-a numit cetatean de onoare post-mortem, iar strada pe care a locuit poarta, astazi, numele martirului.

2 gânduri despre „Martirul de sub Tâmpa – Liviu Cornel Babeș

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s