bran / branza / bulz / magari / Moieciu / oaie / pastrama / Ravasitul oilor / sarbatoare / transhumanta

Ravasitul oilor 2012-29,30 septembrie-Bran

Ravasitul oilor-Bran

Ravasitul oilor este o sarbatoare traditionala ce simbolizeaza sfarsitul anului pastoral. Aceasta se desfasoara la Bran, cand ciobanii coboara mioarele de la munte pentru a fi ravasite astfel incat fiecare proprietar sa-si primeasca in gospodarie animalele date spre varat si implicit si produsele de branza si urda tocmite cu administratorii de stana.
Atmosfera reproduce bucuria intalnirii ciobanilor cu familia, rudele si satenii dar si mandria acestora pe care si-o manifesta de calitatea branzeturilor obtinute si mai ales fata de cat de grase si frumoase s-au intors acasa animalele avute in paza.Cei care participa la eveniment au prilejul sa cante, sa danseze si sa mananace pe saturate tot soiul de preparate specifice, dar mai ales bulz, branzeturi si pastrama de oaie obtinute in gospodariile localnicilor. Astfel, se va organiza o expozitie cu vanzare, unde se vor prezenta preparate gastronomice.
De asemenea, turistii vor avea parte de expozitii de animale unde vor fi prezentate cele mai frumoase exemplare de ovine, bovine, cabaline si vor putea viziona parada cainilor ciobanesti ai pastorilor, unde cel mai frumos exemplar va fi premiat.
Tot cu acest prilej mesteri populari din toata tara isi expun obiectele traditionale: ceramica, obiecte de port popular, tesaturi, blanuri, sculpturi etc.


Pastori… cu vechime

Păstoritul din zona Branului a făcut obiectul unor lucrări cu caracter etnografic şi social, fiind recunoscută drept un mare centru pastoral. Zona Branului este situată într-o regiune montană, mărginită de Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului, în sectorul nordic al Culoarului Rucăr-Bran şi se întinde pe o lungime de circa 16 km, în limitele administrative ale comunelor componente: Bran, Moieciu şi Fundata.
În Urbariul din anul 1820, se menţiona strict, pentru fiecare munte din această zonă, numărul de animale care pot păşuna, dovadă a grijii pe care locuitorii din această zonă o aveau pentru evitarea supraîncărcării păşunilor cu animale.
Brănenii au practicat cu precădere păstoritul pendulator, cu văratul în Munţii Bucegi şi în masivul Piatra Craiului şi iernatul în sat, dar şi un păstorit de transhumanţă, de către mocanii care deţineau circa patru-cinci mii de oi.
Ei au fost numiţi, prin îndeletnicirea lor păstorească, „Mocanii Moroieni”, care fraternizau cu „Mocanii Săceleni” şi cu „Mocanii Ţuţuieni”, din părţile Sibiului.

Brănenii şi transhumanţa

 Crescătorii şi-au exprimat nemulţumirea că pentru transhumanţă trebuie să obţină o autorizaţie, contracost, de la fiecare primărie de pe rută, demers care necesită mult timp şi mulţi bani.
După discuţie s-a conturat soluţia ca transhumanţa să fie şi la noi subvenţionată, cu 7 euro pe oaie, la fel ca şi în alte state europene, iar transportul oilor să se realizeze cu maşini specializate sau pe calea ferată.
Toţi crescătorii de oi prezenţi au susţinut că transhumanţa la munte implică mari riscuri, datorită creşterii numărului de urşi şi lupi, care devin tot mai agresivi, România fiind pe primul loc la cele două specii, situaţie care conduce treptat la depopularea oilor din munţi.

Produse tradiţionale din zona Branului

În Arhivele Naţionale, filiala Braşov, există numeroase documente care atestă că brânza de burduf, urda, caşul afumat, „bulzul de Bran” şi pastrama, au fost produse specifice satelor brănene.
În anul 1598, când Mihai Viteazu a trecut cu oştirile sale prin ţinutul Branului, a fost tratat cu păstrăv, „brânză de Bran” şi cu „frigărui de berbec”, foarte apreciate de delegaţia voievodală.
De-a lungul secolului al XIX-lea, Branul devenise cel mai important centru al vieţii pastorale. Mocanii de aici concurau cu mocanii săceleni şi mocanii ţuţuieni.
La începutul secolului al XX-lea, până în anul 1948, Branul deţinea monopolul privind şeptelul de oi, cai şi vaci. Mocanii moroieni, adică brănenii, deţineau cele mai multe târle de oi şi nenumărate stâni, ocupând munţii din Ţara Branului, Munţii Bucegi, Piatra Craiului şi munţii de pe Valea Prahovei.
Produsele tradiţionale specifice la brăneni au fost, sunt şi au tendinţa de menţinere şi în viitor, “brânza de burduf”, “urda dulce şi sărată”, “caşul afumat”, “telemeaua”, iar din carne “pastrama” şi “cârnaţii de oaie”.
Dintre aceste produse, cel mai cunoscut sortiment în ţară şi străinătate, este brânza de burduf conservată în coajă de brad, considerată o delicatesă.
Deşi aceste produse au căutare, toţi crescătorii de oi au fost de acord că pentru o şi mai bună valorificare a laptelui de oaie, în caşcavaluri superioare şi produse acidulate (iaurt, chefir), trebuie să mulgă mecanic oile şi să-şi facă brânzării conform normelor europene.
Majoritatea primăriilor din zonă şi din ţară însă au închiriat păşunile comunale numai pe un an, ori pentru a face o investiţie costisitoare într-o brânzărie modernă este nevoie ca aceste contracte de închiriere să se încheie pe cel puţin 10 ani, situaţie care ar conduce şi la întreţinerea şi la ameliorarea păşunilor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s