Uncategorized

Istoria falsificatorilor de bani in Brasov

O vorbă populară spune că banul este ochiul dracului. Din vremuri imemoriale, banii au fost o tentaţie pentru oricine, numai că unii au ales să-i câştige într-un mod necinstit. Aşa au apărut şi falsificatorii de bani, această îndeletnicire fiind total diferită în trecut faţă de felul cum o percepem în ziua de azi.

Una dintre cele mai îndepărtate mărturii despre falsificatorii de bani de pe plaiurile mioritice datează din anul 1437, atunci când Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân, „dă privilegiu braşovenilor să facă negoţ în Moldova şi Ţara Românească, însă cu obligaţia să nu introducă în aceste ţinuturi bani răi sau de aramă”. Mărturii despre „bani calpi” vin şi din vremea lui Radu cel Mare, domnitorul intervenind pe lângă judeţul Braşovului să-l elibereze pe omul pârcălabului Gherghina, care nu era vinovat de banii falşi pe care-i avea asupra lui. Odată cu epoca fanariotă însă, falsificatorii de bani se înmulţesc precum ciupercile după ploaie, monedele false fiind făcute atât în ţară, cât şi peste hotare.
Bani „amestecaţi”, „uşori” sau cu „scriptura” falsă
Conform legilor vremii, existau trei criterii de identificare a banilor falşi. Primul era numit „amestecătura” şi consta în „spurcarea” aurului curat cu metale inferioare. Al doilea era „cumpăna” (greutatea) şi îi denunţa pe aceia care făceau monede din materialul respectiv (aur, argint etc.), dar nu respectau gramajul, acestea fiind mai uşoare „de nu ajungeau la cumpănă”. În fine, al treilea şi ultimul criteriu era „scriptura” (inscripţia), iar acesta îi viza pe cei care făceau înscrisuri false pe monede, considerându-se că „de-ar fi şi curaţi banii, cu nemic mestecaţi, şi de ar fi şi deplin la cumpănă, tot e un lucru mincinos”.
„Calpuzanului să i se taie capul”
Falsificatorii de bani, care mai erau numiţi şi „calpuzani” (de la calp – fals, falsificat), primeau pedepse dintre cele mai diverse şi adaptate perioadei „Evului Mediu Întunecat”. Una dintre legi suna în felul următor: „Calpuzanul ce va face bani răi în numele împăratului şi al domnului acelui loc, aceluia întâi să i se taie capul, după aceea să-i ardă trupul în foc”. Nu se termina totul însă doar cu moartea falsificatorilor. Acestora li se confiscau „bucatele”, precum şi casa în care se făcuse nelegiuirea. Legea nu era însă întru totul spoliatoare, în anumite cazuri prevăzându-se că „nu se va lua casa atunci când ea ar fi a vreunei muieri sărace”.
Falsificator purtat „cu bătaie prin târg”
Activitatea falsificatorilor de bani se intensifică începând cu secolul al XIX-lea, cazurile fiind din ce în ce mai numeroase, cu toată asprimea legilor. În octombrie 1818, domnitorului Alexandru Şuţu i se raportează prinderea a „patru străini sudiţi inglezeşti” care se ocupau cu „calpuzanlâcul”. Conform legii, cei patru ar fi trebuit condamnaţi la moarte, însă domnitorul se dovedeşte milos şi le comută pedeapsa la „închisoare la ocnă pe timp nelimitat”. Un an mai târziu, ţiganul Radu Şoiculescu „a făcut parale mincinoase de tinichea, sumă până la taleri 400”. Conform pravilelor împărăteşti, risca să i se taie mâinile, iar după legea nouă a ţării „se osândeşte la moarte”. Pedeapsa îi este însă schimbată, acesta urmând „să se poarte cu bătaie prin târg şi să se trimită la ocne”.
Galbeni falşi pentru „ticăloasa Ţară Românească”
Un alt caz de falsificare de bani s-a consumat în 1820, când domnitorului i s-au înfăţişat câteva mostre de „mahmudele mincinoase” care umblau prin Bucureşti. Acesta dă un pitac epistatului Spătăriei, care prevede luarea celor mai drastice măsuri pentru împiedicarea acestui fenomen. În 1825, într-o scrisoare a lui Constantin Vlădăianul către prietenul său Stan Popovici (asociatul lui Zenovie Hagi Constantin Popp din Sibiu) se spune: „Nene păzeşte-te de galbeni dodecari că au ieşit calpi mulţi, făcuţi de greci (…) având argint mult băgat întrânşii şi se zice că în Ţara Românească s-au vărsat 60.000 şi (…) că mai aşteaptă 1.500.000 tot pentru ticăloasa Ţară Românească”.
Ne-o fii trecut???
Se pare ca nu: 
 MIX TV BRASOV BANI FALSI LA BRASOV
Atenţie când mergeţi la cumpărături! Pe piaţa braşoveană au apărut bani falşi. Mai exact bancnote de 100 de lei contrafăcute. Banii au fost plasaţi în special în magazinele alimentare. Vâzătoarele îşi dau seama multe prea târziu că au fost păcălite.  

BETA:
În ultimele săptămâni pe piaţă au fost plasate mai multe bancnote de 100 de lei contrafăcute. Poliţiştii au primit câteva sesizări venite de la vânzătoarele unor magazinele alimentare din oraş care au constat că banii încasaţi erau falşi. 

TELEFON UNU: comisar şef Gabriel FLORESCU – şeful BCCO Braşov 
STAND UP UNU: Sorin FOCŞA reporter MIX TV
06:05..„Verificaţi cu foarte mare atenţie banii. Multe dintre elementele de siguranţă nu pot fi reproduse astfel că falsul poate fi descoperit uşor06:15  

TELEFON DOI: comisar şef Gabriel FLORESCU – şeful BCCO Braşov 
STAND UP DOI: Sorin FOCŞA reporter MIX TV
02:40.„Sfatul poliţiştilor este foarte clar. Mare atenţie când mergeţi la cumpărături sau dacă sunteţi agent economic şi încasaţi bani. Poliţiştii spun că în cele mai multe cazuri recuperarea prejudiciului este dificilă..02:54  

Până acum, poliţiştii au primit mai multe sesizări, dar deocamdată falsificatorii de bancnote nu au fost prinşi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s