brasov / CAZARE / cetate / circuit touristic / FC BRASOV / piata sfatului / poiana brasov / Postavaru / RESTAURANT / Tampa

FC BRASOV

Unul dintre cele mai vechi cluburi din România se afla la poalele Tâmpei si acesta este Fotbal Club Brasov, în actuala denumire. Cu o existenta de 74 de ani, istoria „galben negrilor” a parcurs un drum pe atât de zbuciumat, pe cât de interesant. Vorbind de clubul „stegarilor”, trebuie sa ne întoarcem la obârsie, înca înaintea celui de-al doilea razboi mondial. Totodata este necesar sa cunoastem precursorii clubului brasovean.

Precursorii stegarilor

Precursori FC BrasovPrimele semnale ale jocului de fotbal la Brasov sunt de prin anii 1911-1913, când în scolile brasovene se încingeau dispute acerbe între cetele de liceeni. În 1914 apare Brasovia, de numele careia se va lega peste ani numele „stegarilor”. Se înfiinteaza apoi în 1920 „Coltea”, cea care în 1928 va deveni prima si pâna în prezent unica echipa ce a câstigat titlul de campioana nationala. În 1927, fabrica de avioane brasoveana, IAR, îsi va organiza un club sportiv, iar prin-tre sectii figura fotbalul.
Dupa încheierea conflagratiei mondiale, IAR-ul va deveni Tractorul, iar echipa de fotbal va figura în multe editii în campionatele divizionare B si C. Apare apoi A.CFR si Astra, care este de fapt „bunica” actualei echipe a „galben negrilor”. Povestea fotbalului de sub Tâmpa este pe atât de interesanta, pe cât de controversata. De la urcusuri, precum titlul cucerit de „Coltea” (foto), echipa colonelului Vintila Cristescu (primul participant brasovean la o editie a Jocurilor Olimpice din 1928 de la Amsterdam – primul din stânga), dupa ce cu un an de zile înainte se clasase în finala la promovarea „stegarilor” în „A” si cucerirea „Cupei Balcanice”, la cele patru retrogradari în abisul diviziei B. De la victoria asupra lui Espanol Barcelona pâna la înfrângerea cu 1-10 din partea dinamovistilor.

„Brasovia”, precursoarea formatiei „Steagul Rosu”

Echipa Brasovia este considerat primul club de fotbal, organizat în acceptiunea cuvântului. Înfiintat înaintea primului razboi mondial, în 1914, a avut o activitate redusa în timpul primei conflagratii, se reorganizeaza la sfârsitul ostilitatilor. În 1920 se afiliaza la „Federatia Societatilor Sportive din România” (FSSR). Câstiga ani la rând campionatul regional, dar nu depaseste faza „sferturilor”, în etapa finala pe tara. Pe atunci, campioana tarii se declara prin meciuri simple eliminatorii între campioanele districtelor regionale. Când se organizeaza prima editie în sistem divizionar (1932/33) este componenta a seriei a doua, unde ocupa locul opt. Dupa ce mai evolueaza în divizia B si apoi în C, în 1937 cedeaza locul formatiei Astra (foto), în a treia divizie, de fapt, formatia „galben negrilor” de astazi. În campionatul diviziei C din editia 1938/1939 (de fapt era editia a doua a acestei competitii), ocupa locul patru în „Liga de Centru”. Aceasta a treia divizie, de-abia înfiintata, se desfiinteaza, fapt care o trece în district, unde, dupa numai o editie promoveaza în divizia B. Nu are viata lunga si revine în district.
Între 1941-1945 participa la „Cupa Eroilor”, competitie echivalenta diviziei B, dar nerecunoscuta ca atare. în 1945, în noile conditii impuse de noul regim, clubul se reorganizeaza sub presedintia inginerului Ion Pateanu si a sefului sectiei de fotbal, Theodor Banesiu. În editia 1946/47, când se reia campionatul diviziei C, sub noua denumire de UAB Brasov, face parte alaturi de alte cinci echipe din zona si patru din alte regiuni, din seria a XII-a, unde ocupa locul al treilea. Din 1951, dupa trei ani de când Silviu Ploiesteanu a preluat echipa, „Metalul Steagul Rosu” nu mai paraseste cele doua divizii. Mai întâi în „B”, apoi din 1956/1957 în „A”, formatia brasoveana începe treptat sa se impuna drept una dintre cele mai bune echipe din campionatul românesc.

Anul promovarii în elita: 1956

În cel de-al saselea an de prezenta în divizia secunda, la sfârsitul editiei din 1956, stegarii reusesc sa câstige seria a doua la diferenta de 7 puncte de a doua clasata.Echipa de baza care a obtinut promovarea in Divizia A: Constantinescu -Birsan, Marinescu,Raicu – Aron, Zaharia – Hasoti, Fusulan,Proca,Ciripoi, David. A realizat una dintre cele mai mari medii de goluri înscrise într-un meci (3). Drept recompensa, stegarilor li s-a asigurat un turneu peste granita. Era primul turneu peste hotare al „stegarilor”, în fosta Uniune Sovietica, cu meciuri în Republica Moldova si Ucraina. Prin schimbarea sistemului de desfasurare al campionatului din primavara – toamna în cel care functioneaza si în prezent, toamna – primavara, campionatul a început în toamna urmatoare. Debutul „stegarilor” pe prima scena a avut loc pe 18 august 1957, pe Stadionul Tineretului, în compania echipei bucurestene, Progresul (actuala FC National). Era editia cu numarul 40 a Campionatului National sau editia cu numarul 20 de când s-a trecut la sistemul divizionar. Silviu Ploiesteanu a introdus în teren urmatoarea echipa: Ghita – Bârsan, Marinescu, Percea – Zaharia, Popescu Paul – Ciripoi, Fusulan, Proca, Szigeti, David. La debut, stegarii au învins cu 3-1 (1-1), iar David este primul marcator în divizia A (el a înscris în minutul 27, pentru a recidiva în minutul 80. S-a intercalat în minutul 60 P. Popescu). Stegarii au detinut ani buni recordul rasturnarii unui scor. În meciul din etapa a doua, de pe stadionul Republicii cu Rapid, timp de patru minute au întors rezultatul de la 3-1 pentru gazde la 3-4, prin primul „hat – trick” din istoria clubului, realizat de Fusulan. În anul de debut, stegarii s-au clasat la mijlocul clasamentului pe locul sapte. La a treia participare, în editia 1959/60, „stegarii” au fost foarte aproape de titlu, reusind în final sa termine pe locul secund. Perioada de stabilitate si maturitate a echipei continua si pe plan international, în 1962 câstigând Cupa Balcanica.
Dupa zece editii pe prima scena, echipa a suferit doua socuri. Decesul unuia dintre cei mai dotati fotbalisti, Iuliu Naftanaila si prima retrogradare în divizia secunda, dupa un baraj în care nu au fost cu nimic inferiori formatiilor care au patruns în elita. La revenire, stegarii se impun din nou printre echipele de prestigiu, dar, obisnuiti cu „suturile” în campionatul 1974/75, retrogradeaza pentru a doua oara, dupa ce în sezonul anterior se aflau pe podium si participasera în Cupa UEFA. Penitenta diviziei secunde a fost cu o mai mare durata. Cinci ani le-au trebuit stegarilor pentru a reveni, iar la revenire au intrat în celebrul scandal de „sub Tâmpa”, al banilor negri. A treia retrogradare, din ’83, a fost una comandata politic. „Ori ramâne Jiul Petrosani în divizie si retrogradeaza Brasovul, ori Brasovul se mentine si cei retinuti pentru cercetari (n.n. nevinovati) vor face puscarie”, era vocea unor demnitari politici cu rang mare în stat. Asa au retrogradat stegarii numai pentru un an. Urmatoarele 13 editii, FCM Brasov si apoi FC Brasov a fost o formatie „palmase”, o formatie de pluton, fara sa iasa prea mult în evidenta. În primavara lui ’90 pierde pe propriul teren participarea în Cupa UEFA, acces care se va realiza zece ani mai târziu. A patra retrogradare se va produce la finalul campionatului 1996/97, când cu jucatori de certa valoare, pe care multi specialisti o vedeau în UEFA, a „picat” în B. Implicarea omului de afaceri Ioan Neculaie, în viata echipei, a facut ca ultimele trei editii sa constituie un adevarat reviriment. Urcarea pe treapta a treia a podiumului si participarea în Cupa UEFA, când sub Tâmpa a venit „Inter”-ul italian cu cel mai bun fotbalist al mondialelor asiatice, Ronaldo.În afara lui Silviu Ploiesteanu, considerat a fi cel mai bun antrenor care a pregatit echipa în decursul existentei ei, au mai evoluat, cu rezultate mai mult sau mai putin spectaculoase: Nicolae Proca, Valentin Stanescu, Traian Ivanescu, Constantin Teasca, Nicolae Pescaru, Stefan Coidum, Marcel Goran, Costica Stefanescu, Ioan Naghi, Paul Enache, Gheorghe Staicu, Ioan Andone, Florin Halagian, Gabriel Stan, Marius Lacatus, Razvan Lucescu, Viorel Moldovan.

FC Brasov si cariera internationala oficiala

Prima evolutie internationala a „stegarilor” a fost la sfârsitul lui august 1956. A fost recompensa pe care am amintit-o pentru evolutia din campionat. Au evoluat în compania unor echipe din primul esalon sovietic, din Republica Moldova si Ucraina: Burevestnik Chisinau (2-3), Dinamo Kiev (1-1), dar si cu Casa Ofiterilor Odesa din campionatul ucrainean (un fel de divizie B, pe care au învins-o cu 2-1). Echipa primului turneu international: Ghita (Constantinescu) – Raicu (Bârsan), Marinescu, Percea – Aron, Zaharia – Hasoti, Fusulan, Proca, Kneipp (Maghet), David.

Câstigatoarea primei Cupe Balcanice intercluburi

Cupa BalcanicaLa începutul anului ’61 se pune pe picioare o „Cupa Balcanica” pentru formatiile de club. Reprezentanta, în premiera, a României, a fost Steagul Rosu, care, în cele opt partide nu a cunoscut înfrângerea: 8 5 3 0 18-7 13 4-2 (d) si 3-0 (neprezentare) cu AEK Atena; 1-0 (d) si 0-0 cu Partizan Belgrad; 1-1 (d) si 3-0 cu Fenerbahce Istanbul; 2-2 si 4-2 (d) cu Levschi Sofia. Este prima echipa care a adus un trofeu international în tara. Echipa brasoveana a fost înscrisa si la editia a doua, în care a ratat câstigarea competitiei datorita unor vicii ale regulamentului de organizare. 0-1 (d) si 6-2 cu Olympiakos Pireu; 0-2 (d) si 3-1 cu FC Sarajevo, iar prin neprezentarea lui Galatasaray a ratat primul loc. La editia din 1970/71 au avut o prestatie mai modesta, clasându-se pe locul doi în serie: 1-1 si 0-2 (d) cu Panionios; 3-0 si 0-0 (d) cu Altay Izmin. În Cupa Balcanica, stegarii au sustinut 16 partide: 16 8 5 3 31-16 21

Cupa Oraselor Târguri

Devenita una dintre cele mai respectate echipe ale deceniului sase, este înscrisa în editia 1963/1964 a celei de-a treia competitii continentale, Cupa „Oraselor Târguri”. Era a doua echipa româneasca, dupa Petrolul Ploiesti, participanta în aceasta competitie, precursoarea Cupei „UEFA” de astazi. Daca în prima ei participare, evolutia a fost modesta, iesind din primul tur, peste doi ani atinge turul al doilea, când a întâlnit una dintre puternicele formatii de pe continent, Espanol Barcelona. Din echipa spaniola facea parte renumitul pe atunci Alfredo di Stefano, iar antrenor era un alt renumit portar, Ricardo Zamora. Ramâne memorabila victoria din al doilea meci, de pe stadionul „Tractorul”, cu 4-2 (dupa ce în deplasare cedasera cu 1-3). A fost necesar un al treilea meci, pentru ca spaniolii sa se califice (1-0 pe acelasi stadion).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s