CASA SFATULUI / CAZARE / CERBUL DE AUR / CONFERINTE / curiozitati / dupa ziduri

POIANA BRASOV-TRASEE  AUTO- I


            Brasovul este principalul centru economic, administrativ si turistic din apropierea statiunii Poiana Brasov. Municipiul Brasov  este legat cu Poiana Brasov printr-o sosea modernizata cu o lungime de 12 km si o diferenta de nivel de 430 m, precum si prin numeroase trasee turistice.
            Aceasta sosea este principala cale de accces in Poiana Brasov si are in lungul ei numeroase puncte de perspectiva. Soseaua se desprinde spre sud-vest, din partea central a Brasovului, unde se afla si capatul liniei de autobuze R.A.T Brasov, 20 Brasov- Poiana Brasov. In primul sector, soseaua strabate cartierul Warthe, de pe dealul cu acelasi nume, si dupa 4,5 km ajunge la un punct de perspectiva situat la altitudinea de 810 m. de aici se deschide o priveliste de neuitat a supra cartierelor vechi ale orasului, strajuite de culmea prelunga a Tampei (955 m  altitudine). Urmeaza un sector mai inclinat, cu numeroase serpentine stranse, care se continua cu un drum de culme, cu inclinare mai redusa. La km10, in Poiana de Jos(Poiana Mare), intalnim Cabana Junilor, in apropierea careia se gaseste si o gradina de vara. Continuand drumul spre sud, dupa 2 km ajungem in Poiana de Sus  (Poiana Mica) in care este situate statiunea Poiana Brasov. La altitudinea de 1020 m intersectam soseaua Poiana Brasov – Risnov, iar dupa 200 m ne aflam in partea centrala a statiunii, la capatul liniei de autobuz 20.
            Municipiul Brasov.este punctual principal de patrundere pe cale auto in statiunea Poiana Brasov. Impresia deosebit de placuta pe care o face Brasovul asupra vizitatorilor este urmarea unei imbinari originale a cadrului natural cu cel construit. Situata la contactul Muntilor Postavaru cu depresiunea Brasov, in conditii geografice favorabile asezarilor omenesti, localitatea a avut o evolutie ale carei inceputuri se pierd in secole dinaintea erei noastre. Primul nucleu al Brasovului este considerat asezarea romaneasca de  “Pe Coasta” din cartierul Schei. La inceputul secolului al XIII-lea (dupa 1211),cand Tara Barsei a fost donata cavalerilor teutoni,langa aceasta localitate apar asezari ale populatiei saxone. Contactele dintre formatiunile teritoriale romanesti si populatia saxona, pericolul cuceririlor otomane, dezvoltarea comertului si a mestesugurilor si, mai tarziu industrializarea au imprimat – succesiv sau concomitent – trasaturi distincte peisajului urban. Dupa 1944 si mai ales in ultimile sase decenii, orasul s-a extins prin dezvoltarea puternica a industriei (1968-1989) si prin construirea de noi cartiere rezidentiale(1990-2010) Interesul turistilor este polarizat cu precadere de centrul civic (zona cultural-administrativa si comerciala), de cartierul Schei (zona rezidentiala sud-vestica) si de creasta calcaroasa a Tampei.
           Centrul civic vechi, cu constructiile medievale, este incadrat de ruinele zidului vechii cetati. Daca la inceput cetatea era aparata de santuri cu apa, palisade si turnuri pentru observatie, spre sfarsitul secolului al XVI-lea incepe constructia primului brau de aparare din zid. Cetatea era intarita continuu, cu ajutorul locuitorilor satelor din jur care transportau material de constructive din albiile raurilor si din muntii inconjuratori. Spre sfarsitul secolului al XVI-lea ajunsese cea mai puternica cetate din Transilvania, fiind inconjurata de doua sau trei randuri de ziduri, canale cu apa si alte fortificatii puternice.
         Zidurile cetatii se pastreaza si astazi pe toata latura sud-estica, la poalele Tampei, pe o lungime de 1 km. Daca urcam la magazinul “STAR” spre sud-est, pe strada Dobrogeanu Gherea , ajungem in cateva minute langa Bastionul Funarilor, coltul nord-estic al cetatii, si in present, capatul zidurilor. Cotind la dreapta, Pe Aleea Tiberiu Brediceanu (“Promenada Timpei)avem posibilitatea sa urmarim zidurile trecand pe langa bastionul Postavarilor , unul din cele mai puternice puncte de aparare ale cetatii, pana la coltul  sud-estic marcat de marele Bastion al Tesatorilor. Acest bastion, unic in felul sau in tara noastra, este folosit in anotimpul cald pentru concerte in aer liber. Bastionul Tesatorilor are forma unui hexagon neregulat  cu ziduri de 3 m grosime la baza si doua turnulete de observatie. In interior sunt dispuse 3-4 niveluri de galerii pentru aparatori. A fost construit in doua etape, in prima jumatate a secolului al XVI-lea, si a fost refacut in anul 1750. Ulterior a fost restaurant in anii 1910, 1950-1951 si 2007-2008. O cladire din apropierea acestui bastion,construita in anii 1800, adaposteste muzeul “cetatea Brasovului si fortificatiile din Tara Barsei”. Machete expresive redau aspectul unor asezari si catati din diferite vremuri. Plimbarea in jurul cetatii continua pe alee, pana in apropierea unor teterenuri de sport (Bazale sportive Olimpia).
            In latura sudica zidurile au fost daramate dar au ramas doua porti: Poarta  Schei (la capatul de sus al strazii Poarta Schei) si Poarta Ecaterinei, alaturi de aleea Sirul Beethoven. Poarta Schei, construita in stil classic, este mai noua (1827), pe cand Poarta Ecaterinei,singura poarta medievala ramasa pana azi, a fost construita in anul 1559. Din Sirul Beethoven intram in strada Gheorghe Baritiu, unde intalmim Bastionul Fierarilor situate la coltul de sud-vest al cetatii. Aceasta cladire a fost construita la inceputul secolului al XVI-lea (1521) sub forma de pentagon, dar din structura sa initiala se mai pastreaza destul de putin. El adaposteste Arhivele Statului – filiala Brasov, in care se pastreaza numeroase documente istorice valoroase. Intre acestea pot fi amintite – existenta celui mai vechi document eleborat la cancelaria Tarii Romanesti- privilegiul  acordat brasovenilor de catre Vlaicu Voda la 20 ianuarie 1368 – si primul document redactat in limba romana- scrisoarea lui Neacsu din Cimpulung din 1521, catre Johannes Benkner, judele Brasovului. Ocolind pe la stanga Bastionul Fierarilor intram in romantica strada Dupa Ziduri si coboram de-a lungul paraului Scheilor, pe latura vestica a patrulaterului care alcatuia cetatea.
Spre stanga, pe pantele puternic inclinate ale dealului Warthe, zarim doua turnuri de observatie din afara cetatii, construite in secolul al XV-lea: Turnul Negru (ceva mai jos si cu sectiune patrata) si Turnul Alb (mai sus, langa calea Poienii, si cu sectiune semicircular). La capatul strazii (acolo unde se afla statia de plecare a liniei de autobuze 20, Brasov – Poiana Brasov) ne aflam in coltul nord-vestic al cetatii. Pe locul actualei Biblioteci municipal se inalta, pana la 1887, Bastionul Curelarilor. Bulevardul 15 Noiembrie, care se deschide spre dreapta (est) pana la magazinul “STAR” (800m) isi datoreaza traseul si largimea zidului si santului cetatii de pe aceasta latura (Nordica), ale caror vestigii au disparut pe masura dezvoltarii impetuoase a orasului. Cele doua mari porti medievale, de la capatul de jos al strazii Republicii (strada Portii in trecut) si al strazii 15 Noiembrie (Strada Manastirii) s-au mentinut pana la inceputul secolului al XIX-lea. In lungul acestui bulevard, sau in apropierea lui, s-a conturat “centrul nou” al Brasovului cu hoteluri – restaurant Carpati, Capitol, Magazinul” Brasov “, Teatrul Dramatic. Cladirile mai vechi de pe bulevard adapostesc  Muzeul de arta Posta centrala, Primaria .prefectura s.a.
In “centrul vechi” putem ajunge la una ditre cele doua artere comerciale: strada 15 Noiembrie (al carei capat de jos este situata la 150 m est de statia terminus a liniei 20) sau pe strada Republicii (interzisa circulatiei vehiculelor). Acest centru,  astazi Piata Sfatului, are in mijloc “Casa Sfatului” – vechea primarie atestata documentar la inceputul secolului al XV-lea. Pe atunci exista doar o simpla constructie, alcatuita din doua camere, apartinand breslei blanarilor. De-a lungul veacurilor, cladirea a fost marita si modificata, ajungand ca pe la mijlocul secolului al XVII-lea sa primeasca o forma asemanatoare cu cea de astazi. Dupa incendiul din 1689 a fost restaurata, forma actuala cu loggia in stil baroc datand din anii 1770-1774. Pe fronton, deasupra intrarii principale, se afla stema orasului: un trunchi de copac din argint, dezradacinat,sustinand o coroana de aur. In cea mai cunoscuta dintre legendele in legatura cu aceasta stema se povesteste despre un pastor care a gasit o coroana de aur pe o buturuga. Coroana a fost lasata de un rege in retragere urmarit de inamic. Pe acel loc, spune legenda, a fost construit un oras  care a fost numit “Corona”. Denumirea a fost determinata in realitate de faptul ca era un oras liber care depindea  numai de coroana. Sub aceasta denumire de “Corona” orasul apare pentru prima data in documente in 1235, dar tot in secolul al XII-lea il gasim si ca “Brasu”, “Braso” si Brasov. Cladirea adaposteste in prezent Muzeul de istorie. Pe latura sud-estica a Pietii Sfatului (spre Timpa) ne atrage atentia o cladire veche (de la mijlocul secolului al XVI-lea), construita in stilul halelor din apusul Europei. Este Casa Hirscher, podul Mestesugarilor numita si Casa Comertului sau Podul Batausilor, locul in care isi vindeau marfurile mestesugarii si negustorii brasoveni. Cladirea are forma unui dreptunghi (cu latura lunga spre strada Hirscher), inchizand o curte interioara.Acum adaposteste un mare complex de alimentatie publica – Cerbul Carpatin. Pe latura vestica a Pietii Sfatului  (la numarul 23)  se afla  Muzeul “Casa Muresenilor”. Cel mai cunoscut membru al acestei ilustre familii de carturari patrioti transilvaneni – Andrei  (1816-1863) al carui monument se afla langa Teatrul Dramatic – a participat la revolutia de la 1848 si este autorul inflacaratului imn “Desteapta-te romane”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s