STATUIA JOHANNES HONTERUS

Johannes Honterus

Statuia umanistului şi celui mai important reformator al comunităţii săseşti din Transilvania Johannes Honterus se află în faţa faţadei sudice a turnului sudvestic al bisericii evanghelice din Braşov ( Biserica Neagră).

Johannes Honterus-stampa

Opera sculptorului berlinez Harro Magnussen (1861–1908) a fost dezvelită cu ocazia centenarului de 400 de ani de la naşterea lui Honterus.

Johannes Honterus-Detaliu

Ţinuta şi atributele statuii au fost determinate de contextul urban în care a fost amplasată acest monument public, marcat de triunghiul format din Biserica Neagră, a cărei primpreot a fost, din tipografia umanistă (1539) şi gimnaziul (1541), ambele fondate de către el. Cu mâna dreaptă întinsă arată spre edificiul actual al şcolii, iar în cea stângă ţine o carte pe a cărei pagini se desluşesc două titluri ale unor lucrări importante şi în istoria oraşului (Reformationsbüchlein, Schulordnung), prin aceste titluri autorul făcând aluzie la reformele şcolare ale lui Honterus şi la rolul primordial jucat de către el în răspîndirea reformei lutheriene. Reprezentarea figurii idealizate a umanistului se inspiră dintr-o xilogravură contemporană (1550), care este acceptat ca un portret autentic al lui Honterus, şi în care el este înfăţişat cu o privire severă, purtând o barbă specifică şi pe cap o pălărie ce ţinea de vestimentaţia preoţilor vremii. Postamentul înalt al statuii a fost prevăzut cu două reliefuri din bronz, care prezentau scene imaginare din viaţa lui Honterus: pe preotul reformator în timp ce acorda împărtăşania şi în tipografia fondată de către el.

Statuia Johannes Honterus

Johannes Honterus

Johannes Honterus, născut Austen (n. 1498, Brașov – d. 23 ianuarie 1549, Brașov) a fost un învățat umanist sas, reformator religios al sașilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Brașov, din curtea Bisericii Negre, actualul liceu Johannes Honterus. Numele de Honterus, pe care îl folosește mai târziu, este forma latinizată derivată din „Honter”, denumirea săsească a cuvântului Holler sau Holunder (în traducere soc). Prin activitatea sa vastă și multilaterală, a dobândit încă din viață un meritat renume, ce a depășit granițele țării în care a trăit. Tatăl său, Georg Austen (ori Aust), maistru tăbăcar, poseda și o fermă, aparținea burgheziei înstărite din Brașov. Fiul său, Johannes, a primit o educație solidă, probabil de la călugării dominicani. În anul 1520 se înscrie la universitatea din Viena sub numele de Johannes Aust, unde primește deja în anul 1522 gradul de”Baccalaureus”, iar în anul 1525 titlul de „magister artium”, de data aceasta pe numele de Johannes Holler Coronensis (Kronstadt = Orașul Coroanei). În timpul asediului Vienei de către armatele Imperiului Otoman, în 1529, Honterus se refugiază la Regensburg, la istoricul Johannes Turmair-Aventinus. În acest timp purta deja numele de Johannes Hynter-Hunterus.

Basorelief bronz-soclul statuii

În 1530, predă la Universitatea Iagellonă din Cracovia (Polonia), sub numele de Johannes Georgii de Corona, Artium Magister Viennesis. În același an publică primele sale lucrări, o descriere a lumii și o gramatică latină. În următorii trei ani se află la Basel, centrul umanismului european din acel timp, în special prin persoana lui Erasmus din Rotterdam. În Basel învață gravura în lemn și se inițiază în arta tipografiei. Aici tipărește în 1532 cunoscuta reprezentare cartografică a Transilvaniei.
În 1533 Honterus se întoarce la Brașov, se căsătorește în 1535, este ales în „Adunarea celor o sută”, iar în 1536 devine Consilier Comunal. În Brașov a înființat una din primele tipografii din Transilvania (începând cu 1529 a funcționat o tipografie la Sibiu, concomitent cu tipografia lui Gaspar Heltai de la Cluj). Printre altele, Honterus tipărește în 1543 cartea „Reformationsbüchlein für Kronstadt und das Burzenland” („Cărticica de reformă pentru Brașov și Țara Bârsei”) și „Apologia”, iar în 1547, „Kirchenordnung aller Deutschen in Siebenbürgen” („Regulamentul bisericilor tuturor germanilor din Transilvania”), care cuprindeau principalele teze ale reformei evanghelice a bisericii sașilor din Transilvania, de inspirație luterană. În 1546 a fost înființată la Brașov, la insistențele lui Honterus, prima fabrică de hârtie din regiune, care va livra hârtie și în Țara Românească și Moldova.

Basorelief bronz-soclul statuii

Johannes Honterus se interesează în mod deosebit de educația tineretului. El reorganizează vechea școală orășenească de limbă germană din Brașov, ce data din 1388. În 1541, se construiește o nouă clădire pentru școală, în locul unei mănăstiri, iar un an mai târziu, clădirea unei biblioteci proprii a școlii. În 1542, are loc, în cadrul școlii, prima reprezentație teatrală din regiune. Honterus elaborează un regulament de funcționare a școlii, „Constitutio Scholae Coronensis” (1543) și pune bazele unei organizații a elevilor, „Coetus”, unde elevii aveau multă libertate de decizie și acțiune, cu scopul dezvoltării și pregătirii lor pentru viața în societate. Gimnaziul umanist înființat de Honterus a jucat un rol deosebit în viața culturală a Transilvaniei și a rămas până în zilele noastre o instituție de prestigiu. Johannes Honterus moare la 23 ianuarie 1549 în Brașov și este înmormântat în Biserica Neagră.