brasov / muzeu / piata sfatului

Municipiul Braşov

Municipiul Braşov

Braşov, capitala judeţului, cu o populaţie de peste 300 000 de locuitori, este situata in partea central-estica a României, la poalele vârfului Tâmpa (967m). Important centru industrial, cultural si de afaceri, Braşov este si un centru universitar de tradiţie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale tarii. Existenta sa a fost atestata documentar din 1235 pe o veche construcţie dacica si a fost menţionata în documentele teutonilor în 1211-1222.
Oraşul este împărţit în doua componente distincte: zona de influenta baroca care şerpuieşte la poalele Tâmpei si a masivului Postăvaru si zona întinsa de blocuri si fabrici. Principala atracţie o reprezintă oraşul vechi – cartierul Schei, încă plin de farmec, unde veţi găsi o mulţime de case si obiecte vechi, în special pe filon religios.
Istoric
Primele descoperiri arheologice de pe teritoriul judeţului Braşov atesta prezenta comunitarilor umane in acest spaţiu încă din epoca paleolitică si continuând cu epoca bronzului si a fierului. Otomanii si Wietenberg , ultima având aria de răspândire foarte larga . Urmele culturii Noua – numita aşa după numele unei suburbii a Braşovului – au fost descoperite pe teritoriul judeţului Braşov , fiind identificate aşezări cu locuinţe mari, cu vetre si cuptoare.
Epoca fierului a marcat stabilirea identităţii triburilor nord-danubiene si trecerea spre o noua etapa a culturii geto-dacice .
În 1271 apare menţionat documentar oraşul Brasov sub denumirea de Brasu, pentru ca ulterior sa fie numit Brassov si Brasov (1295) . În 1395 la ordinul lui Sigismund de Luxemburg începea fortificarea Braşovului . În scurt timp Braşovul a devenit un centru comercial însemnat în sud-estul Transilvaniei .
Braşovul era unul din cele mai dezvoltate oraşe medievale în care se desfăşurau numeroase acte de meşteşugărie si negoţ , măsurând aproape 10.000 de locuitori .
Apariţia tiparului în spaţiul românesc la începutul secolului XVI-lea a dus la apariţia cărţilor si a unor tipărituri religioase accelerând dezvoltarea artelor . Primele cărţi in limba româna au fost tipărite intre anii 1665-1588 de către Diaconu Coresi in circa 40 de titluri care au circulat pe tot teritoriul tarii .
Arhitectura bisericeasca s-a remarcat prin construcţii ca Biserica Neagra , Biserica Bartolomeu din Braşov si bisericile fortificate din zona Prejmer si Homorod s.a.
Prima şcoala româneasca a funcţionat la Braşov – începând cu anul 1495 – într-o clădire din curtea bisericii Sf. Nicolae si a constituit un adevărat focar de cultura .
În 1838 s-a tipărit “Gazeta de Transilvania” si “Foaia pentru minte , inima si literatura” care au promovat idealurile românilor din Transilvania . În timpul revoluţiei paşoptiste Braşovul a ocupat un loc important , populaţia participând direct la evenimentele din 1848 . În 1850 a luat naştere primul liceu românesc iar în 1868 George Bariţiu a publicat revista “Transilvania” .
În prezent Braşovul se număra printre cele mai pitoreşti regiuni din Transilvania , care beneficiază de un bogat patrimoniu ce consta în monumente istorice si arhitecturale , fiind si un însemnat centru cultural al tarii si una dintre cele mai cunoscute zone turistice din tara .
În centrul vechi al Braşovului se afla unul din cele mai impresionante monumente istorice din tara, care a fost ridicat de către saşii ardeleni la sfârşitul secolului al XIV-lea. Este vorba despre Biserica Neagra menţionata documentar în 1377. Incendiul din 1689 a produs mari daune, interiorul bisericii fiind afectat în mod special. Refacerile si restaurările ulterioare au durat circa 100 de ani si au modificat aspectul iniţial al construcţiei. În acea perioada a fost schimbat acoperişul bisericii care are o înălţime de 20 m, interiorul a fost reconstruit iar altarul neogotic a fost realizat în 1866.
Biserica Bartolomeu este cunoscuta ca unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectura din Braşov, si a fost ridicata in stil romantic în 1233. Lăcaşul are un aspect masiv si este înconjurata de un zid de cetate. Una dintre capele mai păstrează si astăzi fragmente din trescele originale.
Bula papala emisa în 1399 amintea de biserica Sf. Nicolae, care a fost ridicata din piatra cu sprijinul voievozilor Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Petru Cercel, Aron Vodă si Mihai Viteazu. Lăcaşul a fost atestat documentar în anul 1292 si are un patrimoniu ce cuprinde odoare si diverse obiecte bisericeşti păstrate din timpul voievozilor Constantin Brâncoveanu, Neagoe Basarab, Şerban Cantacuzino si Aron Vodă.
Casa Sfatului a aparţinut iniţial breslei cojocarilor si a fost atestata documentar în 1426.Între anii 1525-1528 a fost ridicat turnul înalt de 58 m pentru a servi ca punct de observaţie. În prezent clădirea face parte din secţiile Muzeului de Istorie.
Geografie
Aşezare Geografică
Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul arcului carpatic, judeţul Braşov ocupa din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Braşov si Făgăraş, fiind cuprins între 45°23’13” – 46°12’12” latitudine nordică si 24°6’11” longitudine estica.
Întins pe o suprafaţa de 536309 ha, judeţul Braşov reprezintă 2,3 % din suprafaţa României.
Braşov, capitala judeţului, cu o populaţie de 311059 de locuitori, este situata in partea central-estica a României, la poalele vârfului Tâmpa (967m).
Relief:
Teritoriul administrativ al oraşului Braşov se încadrează in partea sudica a depresiunii Braşovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv cu fluxul intern al Carpaţilor Orientali.
Regiunea se compune din doua unităţi distincte : depresiunea Braşovului si orogenul Carpaţilor Orientali, iar la contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activităţilor factorilor externi, si anume:
  • piemontul oraşului Braşov
  • piemontul Săcele
  • culoarul piemontan Râşnov.
Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de relief:
treapta munţilor înalţi, cu înălţimi de peste 1700m
  • munţii Bârsei, respectiv masivele Postăvarul si Piatra Mare;
  • treapta munţilor scunzi cu înălţimi intre 800 si 1700m, in care se încadrează munţii Întorsura Buzăului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Braşovului, Codlei si Persani;
  • treapta depresiunilor, cu înălţimi intre 450 si 700 m altitudine.
Clima:
Clima judeţului Braşov are un specific temperat-continental caracterizându-se prin nota de tranziţie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si răcoroasa in zonele de munte, cu precipitaţii relativ reduse si temperaturi uşor scăzute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitaţii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici.
Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima absoluta fiind de 37 C in luna august.
Numărul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an.
Numărul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an.
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an.
Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s.
Cultură si Turism
Obiective turistice:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s